Riscurile psihosociale și sănătatea psihică la locul de muncă

Provocarea modernă în securitatea muncii

Riscurile psihosociale și consecințele aferente pentru sănătatea psihică și fizică reprezintă unele dintre cele mai mari provocări în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM).

Pe lângă efectul lor negativ asupra sănătății individuale, riscurile psihosociale pot avea și un impact negativ asupra:

• Eficienței organizațiilor
• Economiilor naționale

Dimensiunea problemei

Statistici alarmante

• Stresul, anxietatea și depresia reprezintă a doua cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă ce afectează lucrătorii europeni
• Aproape 45% din lucrători declară că se confruntă cu factori de risc care le pot afecta negativ sănătatea psihică

Bariera stigmatizării

Discuțiile despre sănătatea psihică și menționarea provocărilor de la locul de muncă se află încă sub umbra fricii de stigmatizare.

Abordarea soluției

Cu toate acestea, atunci când sunt considerate mai degrabă o problemă organizațională decât o vină individuală, riscurile psihosociale pot fi abordate în același mod structurat și organizat ca alte riscuri legate de SSM.

Ce sunt riscurile psihosociale?

Riscurile psihosociale apar din cauza unei proiectări, organizări și gestionări deficitare a muncii, precum și a unui context social deficitar al muncii, și pot avea rezultate psihologice, fizice și sociale negative.

Factori de risc identificați

Câteva exemple de condiții de lucru care generează riscuri psihosociale:

Presiunea muncii

• Volumul de muncă excesiv
• Solicitările contradictorii și lipsa de claritate a rolului

Lipsa de control și autonomie

• Neimplicarea în luarea deciziilor care îl afectează pe lucrător
• Lipsa de influență asupra modului în care se desfășoară activitatea

Instabilitatea organizațională

• Schimbări organizaționale prost gestionate
• Insecuritatea locului de muncă

Probleme de comunicare și suport

• Comunicare ineficientă
• Lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor

Comportamente negative

• Hărțuire psihologică și sexuală

Provocări externe

• Clienți, pacienți, elevi etc. dificili

Echilibrul crucial

Distincția importantă

Atunci când se analizează cerințele postului, este important să nu se confunde factorii de risc psihosocial (de exemplu volumul excesiv de muncă) cu condițiile în care, deși sarcinile de lucru sunt stimulante și uneori dificile, există un mediu de lucru favorabil, în care lucrătorii:

• Au suficientă autonomie
• Sunt bine pregătiți și motivați să dea tot ce au mai bun

Beneficiile mediului psihosocial de calitate

Un mediu psihosocial de bună calitate îmbunătățește:

• Performanța și dezvoltarea personală
• Bunăstarea fizică și psihică a lucrătorilor

Impactul stresului ocupațional

Efecte asupra individului

Lucrătorii suferă de stres atunci când cerințele generale ale activității lor profesionale sunt excesive și le depășesc capacitatea de a face față.

Consecințe psihice:

• Sindromul de burnout
• Anxietate
• Depresie
• Chiar intenții de sinucidere

Consecințe fizice:

Lucrătorii care suferă de stres prelungit pot dezvolta probleme grave fizice:

• Boli cardiovasculare
• Afecțiuni musculo-scheletice

Efecte asupra organizației

Pentru organizație, printre efectele negative se numără:

Impact economic

• Performanțele economice slabe în general

Probleme de prezență

• Creșterea absenteismului
• Creșterea prezenteismului (lucrători care se prezintă la muncă fiind bolnavi și neputând funcționa eficient)

Instabilitatea personalului

• O rată mai mare de fluctuație a personalului

Siguranța la muncă

• Rate mai mari de accidente și vătămări

Durata absențelor

• Absențele legate de probleme psihice tind să fie mai lungi decât cele din alte cauze

Pensionări anticipate

• Factorii de risc legați de locul de muncă sunt un element important care contribuie la creșterea ratelor de pensionare anticipată

Costurile economice

Estimările privind costurile pentru întreprinderi și societate sunt semnificative și se ridică la miliarde de euro la nivel național.

️ Ce se poate face pentru a preveni și gestiona riscurile psihosociale?

Cadrul european

Politica Uniunii Europene recunoaște că sănătatea psihică trebuie abordată în mod cuprinzător în toate domeniile de politică, inclusiv sănătatea psihică la locul de muncă.

Abordarea eficientă

Cu abordarea corectă, riscurile psihosociale pot fi prevenite sau gestionate cu succes, indiferent de mărimea sau tipul întreprinderii.

Imperativul juridic

Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă nu este doar:

• O obligație morală
• O investiție bună pentru angajatori

Ci și un imperativ juridic prevăzut în Directiva-cadru 89/391/CEE, sprijinit de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind:

• Stresul ocupațional
• Hărțuirea și violența la locul de muncă

Responsabilități și participare

Obligațiile angajatorului

Angajatorii au responsabilitatea legală de a se asigura că riscurile la locul de muncă sunt evaluate și controlate corespunzător.

Importanța participării lucrătorilor

Implicarea lucrătorilor în acest proces este esențială pentru a asigura identificarea și gestionarea mai bună și mai eficientă a riscurilor.

De ce este crucială participarea?

• Lucrătorii și reprezentanții lor înțeleg cel mai bine problemele care pot apărea la locul lor de muncă
• Implicarea lor s-a dovedit un factor de succes în combaterea riscurilor psihosociale la locul de muncă

Gestionarea eficientă a riscurilor psihosociale reprezintă o investiție strategică în sănătatea angajaților și sustenabilitatea organizațiilor, cu beneficii pe termen lung pentru toate părțile implicate.

https://osha.europa.eu/ro/themes/psychosocial-risks-and-mental-health