Despre Hărțuire
Ce spun sindicatele și organizațiile neguvernamentale
„Hărțuirea în lumea muncii este o problemă în creștere, pentru care în prezent nu există soluții suficient de eficace. În fabrici, în spitale, în magazine, în companii multinaționale, în instituțiile statului – peste tot – lucrătorii și lucrătoarele se confruntă cu atitudini și comportamente abuzive, care le încalcă demnitatea și le afectează sănătatea și pentru care remediile sunt rareori adecvate.
Femeile sunt afectate în mod disproporționat, cu atât mai mult în cazurile de hărțuire sexuală.
Neacceptarea hărțuirii este taxată, de foarte multe ori, foarte scump, chiar cu prețul pierderii locului de muncă și a sănătății lucrătorilor.
Statul român trebuie să protejeze mai bine dreptul lucrătorilor și lucrătoarelor de a-și desfășura munca în medii sănătoase și sigure, lipsite de hărțuire.
Un mediu de lucru în care se previne și se combate în mod activ hărțuirea ar fi și un mediu mai motivant și mai performant, beneficiile extinzându-se astfel asupra întregii societăți.”
Ce spune Contractul colectiv de muncă la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Sănătate pe anii 2023-2025, înregistrat la M.M.S.S.-D.D.S. sub nr. 1480 din data de 11.09.2023 :
Hărţuirea morală
Art. 15. -
(1) Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) conduită ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acţiuni sau gesturi.
(2) Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
(3) Stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Art. 16. -
(1) Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală.
(2) Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.
Art. 17. -
(1) Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi ale regulamentului intern al angajatorului.
(2) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.
Art. 18. -
(1) Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.
(2) Angajatul, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.
Ce spune mediul academic
„Este interzisă orice formă de hărțuire psihologică (de tip mobbing) sau fizică (de tip bullying) în mediul academic, precum și orice comportament care poate conduce la degradare, umilire sau intimidare și care poate afecta autonomia și capacitatea unei persoane de a-și îndeplini în mod firesc responsabilitățile profesionale și de studiu, ori de a-și exercita drepturile.
Prin hărțuire psihologică (de tip mobbing) se înțelege un conflict emoțional cronic, în care este implicat un angajat care este atacat, stigmatizat de către colegi sau șefi în orice mod, fie prin glume și zvonuri, intimidat, umilit, discreditat ori izolat, primește mai multe sarcini decât poate îndeplini, fie este ridiculizat sau acuzat pe nedrept, iar prin una sau mai multe dintre aceste acțiuni i se pune în pericol starea emoțională și viața profesională, conduce la o stare accentuată de stres, la scăderea stimei de sine, la anxietate, la scăderea puterii de muncă, produce tulburări comportamentale sau alterează echilibrul psihofiziologic.”
Sursa - Contractul Colectiv de Muncă – MO nr. 3/24.07.2019
Ce spune Consiliul Economic și Social (CES)
„Hărțuirea și violența în lumea muncii reprezintă o încălcare a drepturilor omului. Acestea au consecințe negative pentru lucrători, angajatori și stat.
Pentru lucrători, ele pot determina:
• Afecțiuni psihologice (ex: pierderea motivației, depresie, anxietate, șoc)
• Afecțiuni fizice (ex: tulburări de somn, boli de inimă, probleme digestive, disfuncții sexuale, suicid)
• Scăderea performanței, absenteism, dificultăți de revenire la muncă”
Ce spune Organizația Internațională a Muncii (OIM)
„Recunoscând importanța unei culturi a muncii bazate pe respectul reciproc și demnitatea ființei umane în prevenirea violenței și hărțuirii [...] adoptă următoarea convenție denumită „Convenția privind violența și hărțuirea, 190/2019”:
Art. 1
Violența și hărțuirea în lumea muncii: orice comportamente sau amenințări, izolate sau repetate, care provoacă sau pot provoca prejudicii fizice, psihologice, sexuale sau economice (...)
Art. 2
Se aplică tuturor categoriilor de lucrători: angajați, voluntari, persoane în formare, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în toate sectoarele – public, privat, formal, informal, urban, rural.
Ce spune Parlamentul României
Se ratifică Convenția nr. 190/2019 prin Legea nr. 69/2024 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, intrată în vigoare la data de 12 iunie 2025.
Ce spune învățarea și experiența noastră
-
Hărțuirea este reglementată de numeroase acte normative, unele cu modificări în curs (inclusiv Codul Muncii și Legea 319/2006, puse in transparenta decizională în prezent).
-
Conform Convenției OIM 190/2019, hărțuirea are un caracter subiectiv, evaluat prin percepția victimei.
-
Hărțuirea se poate soluționa informal (cooperare, respect reciproc, bună credință) sau formal (prin comisii interne).
-
Dacă soluționarea internă eșuează, urmează instanțele și autoritățile competente: CNCD, ITM, Avocatul Poporului, Poliție, Parchet, CEDO.
-
Este un fenomen interdisciplinar (juridic și psihologic).
-
Are forme și denumiri multiple, reglementate și studiate științific în ultimele decenii.
-
Este cultural și intercultural, cu variații semnificative între state.
-
Este reglementată de ONU, UE și organizații internaționale.